Dubla moralitate

Anna Freud observase la copii „moralitatea dublă”, când aceştia foloseau un cod moral pentru adulţi iar altul pentru ei înşişi sau prietenii de joacă, apare ca fenomen vizibil şi la adulţi. Ei se comportă cam în acelaşi mod, adoptă o atitudine pentru ei  înşişi sau prieteni şi altă „mască” în social sau în plan formal, în faţa persoanelor necunoscute şi a şefilor. Fenomenul explică, într-un fel, procesul evoluţiei spre un ideal al Eu-lui (omul aşa cum este, sincer cu sine însuşi, autentic) şi tranzitarea către Supraeu (omul aşa cum ar trebui să fie, matur, raţional şi rezonabil).
Totuşi, „dubla moralitate” poate fi doar o reacţie aparentă, de adaptare imediată la presiunile şi exigenţele lumii exterioare şi nu neapărat o dezvoltare a Supraeului.

Acest fapt se observă foarte bine în atitudinea danezilor în special faţă de străini sau alte ţări.
Să luăm de exemplu două cazuri celebre în Danemarca:1. În anii ’90 o daneză pe nume Camilla Broe a jucat un rol activ în transportul a 100.000 de pastile Ecstasy din Olanda la Miami (SUA). Acest fapt l-a şi recunoscut. Când poliţia americană a vrut să o interogheze în 2001, ea s-a reîntors în Danemarca unde a fost pusă sub protecţia regulilor de extrădare dintre SUA şi Danemarca.
Aceste legi au fost schimbate ca urmare a noii legi anti-terorism din 2007. Aceasta înseamnă că daneza Camilla Broe poate fi extrădată în SUA pentru proces, şi dacă este găsită vinovată, pedeapsa o va ispăşi în Danemarca. În septembrie 2009 ea ajunge în Florida, dar procesul s-a terminat în februarie 2010, acuzaţiile fiind prescrise. La 1 martie ea s-a întors în Danemarca aşteptând pronunţarea hotărârii plângerii procurorului cu privire la prima hotărâre.
2. În ultimii 12 ani aproximativ 17.000 de irakieni au cerut azil în Danemarca, dintre care 12.500 l-au primit, iar cca. 4.500 le-a fost refuzat. 4.200 dintre cei din urmă au părăsit ţara în mai 2009, dar 282 au refuzat să plece ca urmare a situaţiei violente din zonele din care au venit. La 15 mai 2009 ministrul danez al imigrării a declarat că s-a semnat un acord cu guvernul irakian cu privire la extrădarea forţată, iar la 16 mai, 70 de irakieni s-au adăpostit la biserica Brorson din Copenhaga . În noaptea de 12/13 august, poliţia a luat cu asalt biserica şi i-a pus pe irakieni pe avion spre Irak (video ).

Unde este dubla moralitate daneză în aceste cazuri?
Camilla Broe nu a negat că a luat parte la traficul de droguri, dar ea susţine că aceasta este rezultatul Sindromului femeii bătute , iar acţiunile ei trebuie văzute ca o consecinţă a mediului violent de acasă pe care l-a îndurat în această perioadă. Ea susţine de asemenea că aceste acţiuni criminale de care este acuzată s-au întamplat cu 12 ani în urmă, iar acum ea este unicul susţinător al fiicei sale, astfel trebuie să se renunţe la acuzaţiile împotriva ei.
Irakienii au primit o hârtie cu refuzul cererii lor de azil, dar ei susţin că situaţia din Irak este prea violentă pentru a se conforma deciziei ministrului, astfel câţiva dintre ei au fost diagnosticaţi de către medicii danezi cu tulburări de stres post-traumatic . Irakienii mai susţin, de asemenea, că copiii lor au fost născuţi şi crescuţi în Danemarca, n-au vizitat niciodată Irakul şi vorbesc numai daneza.
Cele două cazuri pledează pentru compasiunea, iertarea şi iubirea aproapelui danez, dar cu o singură diferenţă: cazul Camillei Broe constituie o critică la adresa sistemului de justiţie american. Nicio problemă. Danemarca nu pierde nicio ocazie pentru a-şi bate joc de alte ţări. Cazul irakienilor constituie o critică la adresa sistemului de justiţie danez, dar nu este nevoie de aşa ceva, nu-i aşa? Această diferenţă de tratare a apărut imediat în sondajele de opinie: 60% dintre danezi consideră că danezoaica trebuie achitată de toate acuzaţiile, iar 53% dintre danezi cred că extrădarea familiilor irakiene a fost cel mai bun lucru care trebuia făcut.

Există multe astfel de cazuri de duplicitate sau dublă moralitate.
Danezii când merg în străinătate au pretenţia să-i duci în locurile frecventate de conaţionalii lor pentru a vorbi daneza între ei, dar reciproca este inacceptabilă pentru un danez. Unui străin în Danemarca i se va spune că n-a venit în această ţară pentru a se întâlni cu compatrioţii săi şi a vorbi limba maternă, pentru aceasta să se ducă în ţara de origine, iar dacă nu-i convine este liber să plece din Danemarca imediat.
Un străin aflat în Danemarca trebuie să se integreze, să-şi facă prieteni danezi, să înveţe rapid limba daneză, să aibă concepţiile daneze despre lume şi viaţă, să rupă definitiv orice fel de legătură cu ţara de origine. De aceea s-au mutat străinii în Danemarca, nu-i aşa?

Acest articol a fost publicat în Social și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s