Criticii regulilor stricte daneze cu privire la imigrare şi integrare susţin că această ţară violează normele europene, inclusiv legislaţia drepturilor omului. Cât de mult s-a transformat Danemarca prin apropierea la aceste chestiuni sub presiunea partidelor populiste de dreapta?
La prima vedere, pare o scenă scandinavă familiară.
În faţa Parlamentului danez din Copenhaga, o mulţime cosmopolită din care fac parte danezi, imigranţi de toate felurile se distrează cu muzică şi bancuri.
„Afro-danezii” sunt şi ei aici, reprezentând marele interes al Danemarcei pentru evoluţiile africane şi ultimele sale acordări de azil pentru cei care pleacă din Africa sau aiurea datorită conflictelor din ţările lor.
Oamenii râd atunci când pe scenă este reprezentată parodic o nuntă. Un funcţionar întreabă dacă mariajul este „pur din motive imigraţioniste” şi dacă „este un plan de a trăi într-un ghetto”.
În spatele umorului, există o serioasă nelinişte şi îngrijorare. Recent, Danemarca a dat legi extrem de dure privind imigraţia, cu un sistem de punctaj destinat de a face mult mai dificil „reuniunea familială” pentru a aduce străini în ţară prin căsătorie.
Limbajul de „ghettou”, avertismentele la adresa ameninţărilor asupra „valorilor daneze”, sunt acum auzite în mod obişnuit în dezbaterile politice şi de orice fel.
Acum sunt cerinţe mult mai stricte pentru cei care vor să emigreze şi pentru cei aflaţi deja în Danemarca, care doresc să se căsătorească cu un danoid. Aceasta se adaugă la vârsta minimă de 24 de ani, foarte ridicată, atât pentru danez cât şi pentru partnerul străin, la dovada unei independenţe financiare precum şi la un „angajament activ către societatea daneză”.
Protestatarii din faţa parlamentului danez la noul sistem de punctaj şi-au făcut cunoscute dorinţele lor.
Noul sistem de punctaj i-au făcut pe Thomas Miller, un danez, şi pe soţia sa mexicană Carolina, atât de îngrijoraţi pentru că s-ar putea să plece din Danemarca, încât fac lobby la parlament.
„Suntem amândoi absolvenţi, locuim în Danemarca de 8 ani, lucrând şi plătind taxele, fără datorii către sistemul public. În ciuda acestor lucruri, ea nu a primit puncte”, spune Thomas.
„Este ca şi cum ei nu mai vor ca danezii să se căsătorească cu străini. Este foarte îngrijorător”, spune Carolina.
„Nu mai am cuvinte, este atât de nedrept”, spune Thomas.
Organismele europene şi internaţionale au remarcat faptul că unele dintre aceste legi şi reglementări pot încălca legislaţia drepturilor omului.
Profesoara Margot Horspool, specialist în drept european de la Institutul Britanic al Dreptului Internaţional şi Comparat, spune că restricţiile în căsătoriile cu străinii „aproape sigur încalcă legislaţia Uniunii Europene în legătură cu discriminarea cu privire la originea etnică şi posibil cu vârsta.”
Ea crede, de asemenea, că regulile pot viola protecţia legală a UE la „dreptul la viaţă al familiei“.
Aplicarea strictă a legilor încă din 2008, interzice azilelor pentru cei fără casă, finanţate de stat, să-i mai primească pe străinii care nu au rezidenţă permanentă. Se spune că aceasta îi aduce pe oameni să îngheţe de frig în iernile cu temperaturi sub 0 grade.
Guvernul danez respinge ideea că legile sale încalcă drepturile omului, spune că restricţia vârstei de 24 de ani este pentru a preveni mariajele forţate.
Naser Khader, descendent siriano-palestinian, purtător de cuvânt al conservatorilor apără politicile dure de imigraţie: „Avem o mulţime de imigranţi care au venit în DK fără să cunoască limba, fără educaţie şi fără experienţă de muncă şi au devenit un cost prea mare pentru societatea daneză”.
„Danemarca ar trebui să primească pe oricine doreşte să contribuie la această societate, dar nu dorim oameni care nu vor să o facă”, a adăugat el.
Mai mult la BBC
Danemarca 