Coasta de Aur Daneză

Coasta de Aur Daneză, fost teritoriu danez, se află în Ghana, în Golful Guineei, Africa de Vest, teritoriu numit şi Guineea Daneză. A fost colonizat de danezi, prin regula indirectă, prin Compania Daneză a Indiilor de Vest.
Colonizarea coastelor Guineei a început în 1651, când regele Danemarcei, Christian V, le-a permis negustorilor evrei din Glückstadt (Holstein) să facă comerţ cu Africa. Prima aşezare permanentă importantă a fost Fort Fredriksborg (Kmompo), situată în Amanfro, cumpărată de la suedezi în 1658, iar în anii care au urmat au fost construite şi alte forturi întărite. După abolirea comerţului cu sclavi în 1804, aşezarea şi-a pierdut importanţa, iar la 30 martie 1850 a fost vândută britanicilor.
Între 1674 şi 1755 Coasta de Aur Daneză era sub conducerea Companiei Indiile de Vest – Guineea (Vestindisk-Guineiske Kompagni), care administra şi Indiile de Vest Daneze. Din 1750, acest teritoriu african era guvernat de Guvernul Danez, era colonie a coroanei daneze.

Pot fi menţionate următoarele forturi daneze pe Coasta de Aur a Guineei:

  • Fortul Christiansborg (cunoscut şi sub denumirea de Castelul Osu), construit la Osu, Accra în 1660, a înlocuit Fortul Fredriksborg ca centru administrativ, după capturarea sa de către englezi în 1685. Era sediul guvernatorului danez iar mai târziu centru al comerţului cu sclavi (început în 1651), pentru a fi vânduţi în Indiile de Vest Daneze.
  • Turnul de observare Provesten, ridicat în 1729.
  • Fortul Fredensborg, ridicat la Ningo, din 1773.
  • Fortul Prinsensten, ridicat la Keta, din 1784.
  • Fortul Kongenstein, ridicat la Ada, din 1784.
  • Fortul Augustaborg, ridicat la Teshie, din 1787.
  • Fortul Isegram (Isegræ), ridicat la Kpone, din 1787.

Christiansborg, numită astfel după regele Christian V (1646-1699), a avut o istorie turbulentă în secolul al XVII-lea. A fost pierdut de două ori: prima dată portughezii l-au ocupat între decembrie 1680 şi 29 august 1682, apoi în iunie 1693 când tribul Akwamu l-a ocupat timp de un an, sub conducerea lui Asameni. În secolul al XVIII-lea Christiansborg şi-a extins influenţa pe coasta de aur, controlând comerţul de sclavi, de la delta râului Volta, până pe coasta vestică (astăzi Togo şi Benin).
Între 1782 – 1785 a fost sub ocupaţie engleză.

Între 1660 şi 1806, se presupune că au existat 340 de transporturi transatlantice cu 85 mii – 100 mii sclavi. Transportul dura 5 săptămâni.
8401După abolirea sclaviei în 1804, danezii trebuiau să facă altceva pe Coasta de Aur. Au fost încercări de cultivare a bumbacului şi cafelei, exportul de ulei de palmier. S-a mai făcut comerţ cu fildeş, aur, cherestea.
După ce a pierdut Norvegia în 1814, Danemarca nu a mai avut puterea unui control politic asupra teritoriilor, astfel danezii au renunţat la ambiţiile lor coloniale şi au vândut Coasta de Aur englezilor în 1850 contra sumei de 10.000 lire sterline.
În 1819, timp de 7 luni, guvernator danez a fost Christian Svanekiær. Urmaşii lui există încă la Accra, prin stră-stră-strănepoata sa, Katharine Svanikier (născută în 1917). Numele de familie danez a fost „ghanificat“, dar linia de sânge daneză este încă prezentă şi astăzi.
Între 1847-1850 guvernator a fost Rasmus Eric Schmidt.

Acest articol a fost publicat în Istorie, Opinii și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s