Dogul German (Marele Danez)

Marele Danez (Dogul German) este o rasă canină veche al cărui aspect exterior îl deosebeşte faţă de alţi membrii ai raselor de talie gigantică, utilitari, fiind cunoscut ca „Apollo al tuturor câinilor”. Great Dane, adică Marele Danez – aceasta este denumirea oficială sub care este cunoscut şi acum Dogul German în ţările anglo-saxone.
Dar de unde „danez”, când el este recunoscut drept rasă germană şi nu există nici o dovadă istorică că el ar avea vreo legătura cu Danemarca? Istoria acestei rase este, poate, cea mai complicată din istoria raselor canine.
Prima explicaţie privind denumirea de Marele Danez ne-o dau lucrările de specialitate franceze unde acest câine era numit «danoise», cuvânt ce în franceză înseamnă câine cu pete – dogul arlechin. Apoi numele de Marele Danez i-a revenit dogului galben, explicaţia privind acest nume este de-a dreptul hilară – aceşti câini sunt înalţi şi «blonzi» asemenea poporului danez.
danesCiobănescul irlandez şi buldogul englez au fost utilizaţi în crearea acestei rase, iar rasa şi-a câştigat popularitatea ca un excelent câine de vânătoare pentru mistreţi. Marele Danez este cunoscut sub nume diferite in întreaga lume. Este cunoscut ca mastiff-ul german şi Grand Danois etc.
La fel ca şi în cazul altor rase, istoricul Marelui Danez este dubios. Imaginea unui câine foarte similar ca înfăţişare cu Marele Danez de astăzi, este gravată pe o monedă grecească ce datează dinainte de 36 î.Hr. Se crede că în 407 î.Hr., Gaul-ul German şi părţi din Italia si Spania, au fost invadate de alani (populaţie asiatică), care si-au adus dulăii puternici. De altfel, pornind de la această poveste, şi acum, în Italia, denumirea oficială a Dogului German este Alano.
Deşi există o mică dispută în ceea ce priveşte originea germană a Marelui Danez, englezii au ales să-l numească după numele său franţuzesc de Grand Danois. În Germania, în special, unde acestemay_day_great_dane animale magnifice, capabile să dovedească urşi şi mistreţi erau foarte preţuite, s-a început un program de selecţie. Câinii obţinuţi erau încrucişati cu ogarii irlandezi. În ciuda faptului că sunt denumiţi „danezi“ în limba engleză, aceşti câini nu au nici o legătură cu Danemarca. În 1885, Clubul Marele Danez din Anglia s-a înfiinţat, iar până in 1891, Clubul Marelui Danez din America se organizează, rasa standard fiind atestată. Din acest moment, rasa Marele Danez a devenit bine cunoscută în întreaga lume. American Kennel Club recunoaşte Marele Danez ca rasă aparţinând clasei utilitarilor. Unele dintre calităţile acestei rase sunt: luarea urmei (câini detectivi, copoi), sunt câini de pază şi câini de transport (cărăuşi) buni.

Indiferent cine ar fi introdus în Europa molossii asemănători Dogului, cert este că, la începutul perioadei medievale, ei erau crescuţi în două scopuri principale: pentru luptă şi pentru vânătoare. Câinii de război trebuiau să aibă curaj extraordinar şi ferocitate, pentru a înfrunta inamicul, calităţi dublate de o mare forţă fizică. Cei folosiţi la vânătoare, în special la urşi şi mistreţi, trebuiau să fie suficient de puternici pentru a ataca şi chiar ucide animalele mari, dar aveau nevoie şi de viteză şi agilitate. Începând de prin secolul al XVII-lea, mai apare şi denumirea de Dog (Dogue, în franceză, şi Dogge, în germană), care o înlocuieşte treptat pe cea de Alan. Totuşi, i se spunea Dog aproape oricărui câine de talie mare, cu corp şi cap puternice.
lg_artworkÎn 1879, un grup de şapte crescători şi arbitri germani au hotărât să reunească diversele tipuri şi varietăţi existente într-o singură rasă, căreia i-au dat numele Dog German. În 1888 se înfiinţează şi Deutscher Doggen-Club, Clubul german al rasei, iar în 1891 a fost redactat primul Standard. Reacţiile nu au încetat să apară, englezii au refuzat să adopte numele de Dog German iar danezii au încercat printr-o serie de acte să demonstreze că această rasă aparţine de drept poporului lor. Astăzi însă, nimeni nu mai contestă faptul că Dogul German modern s-a dezvoltat pe teritoriul Germaniei.
Denumirea de Dog Danez, sau Marele Danez, sub care este adesea cunoscut, este improprie. Denumirea oficială şi exclusivă este: Dog German –  operă a chinologilor germani, consemnată ca atare cu ocazia unei expoziţii la Berlin, în 1880.

Acest articol a fost publicat în Opinii și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s