Boala pozitivismului

Am primit mai multe comentarii care reliefează faptul că dacă nu-ţi place în Danemarca, poţi pleca acasă, nu călători, nu mai critica această minunată ţară şi taci din gură dacă nu ai nimic „pozitiv” de spus. Pentru atitudinea critică am fost chiar înjurat.
Din sutele de exemple, iată câteva extrase:

Pentru cei la care nu le convine aici în Danemarca: la ce mai staţi aici dacă nu vă convine? Mergeţi în România că acolo aveţi de toate.

sau:

Atâtea păreri negative vedeţi, ăsta e cusurul vostru de români, nimic nu vă place, nimic nu vă convine, vă credeţi deştepţi. Nu vă place, plecaţi dracu acasă, că nu vă place civilizaţia. PUNCT.

sau:

Dacă eşti la cineva în casă, care te-a primit şi te-a ospătat, respecţi regulile casei. Nu stai şi începi să bârfeşti şi să-ţi manifeşti nemulţumirea. Dacă nu-ţi convine pleci, că nu te ţine nimeni cu forţa.

Nu înţeleg de ce aceşti comentatori cred că nu ne este permis să ne exprimăm opinia referitor la această ţară, atâta timp cât nu avem nimic „pozitiv” de spus. Doar pentru faptul că experienţa multor străini este proastă, nu ar trebui să spunem nimic?! Libertatea de exprimare (ytringsfrihed, în daneză, un cuvânt foarte drag acestui popor) este în ambele sensuri, chiar şi străinii au acest drept, nu numai danoizii.
De fapt, nimic nu este nou. Primul lucru care se învaţă în Danemarca este „Skrub hjem hvor du kommer fra!” (Marş acasă, de unde ai venit!).
Mulţi oameni spun cam acelaşi lucru sub diverse forme, încercând să mă facă să cred că atitudinea critică faţă de Danemarca este un lucru extrem de rău, iar lucrurile inacceptabile care au căzut asupra mea sunt rezultatul „negativităţii” şi criticilor mele.
Unor străini printre care şi români care trăiesc în Danemarca le place să le spună imigranţilor cât de minunată este această ţară, astfel că este bine să taci din gură dacă nu ai nimic frumos de spus, sperând că astfel problemele vor dispărea.
Să nu mă înţelegeţi greşit, sunt deosebit de pozitiv şi încerc să menţin această atitudine. Niciodată nu se poate confunda faptul de a fi pozitiv  cu cel de a fi realist. Experienţele negative sunt parte din realitate şi acestea nu le poţi face să dispară doar pozând zâmbitor şi fericit.
Această boală a pozitivismului se răspândeşte exponenţial, iar cei ce se plâng sunt nişte indezirabili. Absolut nimeni nu încearcă să sape către motivele acestor nemulţumiri faţă de Danemarca sau să cerceteze ceea ce le-a cauzat. Nu, nu… Deloc.
Este exact precum guvernul danez se întreabă de ce an de an imigranţii eminenţi continuă să părăsească Danemarca doar după o scurtă şedere aici (link în daneză). Ei se miră de ce?, argumentând că: „dar suntem oameni atât de prietenoşi, îi tratăm pe străini foarte bine, nu-i aşa?”
Veşti proaste: pentru a trata o boală, tratezi simptomele.

În final un citat celebru la care să meditaţi:

Înainte să te diagnostichezi cu depresie sau stimă de sine mizerabilă, prima dată să fii sigur că nu eşti, de fapt, înconjurat pur şi simplu de tâmpiţi.

Acest articol a fost publicat în Opinii și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Boala pozitivismului

  1. cristian zice:

    Imi pare rau ca sunt singurul care lasa comentarii…se pare ca ceilalti romani sunt prea „fericiti” ca sa vada si problemele societatii daneze. Am serviciu, nu am lipsuri materiale, totusi nu ma simt bine. Sunt multe probleme aici, dar mai ales romanii devin de o ipocrizie crasa odata ajunsi in Danemarca, de parca ar fi spalati pe creier automat (ban sa fie, totul se rezolva). Si eu m-am confruntat cu aceeasi atitudine falsa. Pacat, multi romani au impresia ca sunt sinceri. E doar o impresie cred.

  2. snake zice:

    Am fost in vizita in Danemarca. Mie mi s-a parut o tara oribila si ma tot intreb de atunci cum naiba iese in statistici ca ar fi printre tarile cu oamenii cei mai fericiti? Nivelul de cultura mi s-a parut scazut, preturile destul de mari, umezeala care ma deranja chiar si vizual, romanii laudarosi din cale afara chiar daca isi duceau traiul de pe o zi pe alta…. Oare de ce romanii din strainatate sunt atat de dezbinati? Ar fi o intrebare prea veche la care nimeni nu s-a straduit sa-i gaseasca raspunsul. Eu le-as arata oglinda romanilor din Romania: la fel de dezbinati ca si cei de peste granite! Chestiune de mentalitate, de egoism si fatarnicie sapat deja in ADN-ul natiei noastre (evident cu mici, foarte mici exceptii!!!)

  3. Constantin Padure zice:

    Bun articol ….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s