„Kierkegaard” de Patrick Gardiner

kierkegaard-patrick-gardinerÎn anul 1997 la Editura Humanitas, în Colecţia Maeştrii spirituali, a apărut cartea Kierkegaard (160 pagini) de Patrick Gardiner, traducerea din engleză de Laurenţiu Ştefan-Scarlat a originalului apărut în 1988 la Editura Oxford University Press.

Asemenea lui Nietzsche, Kierkegaard este unul dintre acei gânditori iconoclaşti ai secolului al XIX-lea a căror operă, opunându-se programatic premiselor şi convenţiilor epocii, avea să se bucure de o recunoaştere târzie. Numele său devine celebru abia în anii 1930-1940, când este asociat mişcării filosofice existenţialiste. Aceasta a preluat de la Kierkegaard principala contribuţie adusă de el filosofiei: fecunda analiză a condiţiei umane, punând accentul pe semnificaţia alegerii individuale. Mica monografie a lui Patrick Gardiner este deosebit de utilă într-o cultură ca a noastră, în care Kierkegaard abia începe să fie tradus. Cartea se concentrează asupra poziţiei gânditorului danez faţă de creştinism, văzut nu ca doctrină care apelează la înţelegerea raţională, ci ca o cale de urmat prin identificarea fiecăruia cu Iisus şi o totală angajare lăuntrică.

„Printre altele, am căutat să schiţez consideraţiile care l-au condus către propriile sale poziţii distinctive privind statutul eticii şi al religiei, indicând în acelaşi timp câteva din modalităţile prin care el a exercitat o influenţă importantă, chiar dacă târzie, asupra istoriei ulterioare a ideilor. Această restrângere tematică nu putea fi făcută, totuşi, fără omitere a din discuţie a multora din lucrările sale, inclusiv a acelora în care se ocupă într-un mod foarte direct de natura vieţii religioase aşa cum credea el că trebuie înţeleasă”.

Patrick Gardiner a fost profesor de filosofie la Magdalen College, Oxford. Lucrările pe care le-a îngrijit (Philosophy of History, 19th-Century Philosophy etc.) sau le-a scris (în special cele despre Kierkegaard) continuă să fie tipărite şi sunt incluse frecvent în bibliografiile universitare.

Cartea poate fi descărcată în format PDF, DjVu.

Acest articol a fost publicat în Cultură și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s