În 1863, după încoronarea regelui Christian IX (16 nov. 1863-29 ian. 1906), Parlamentul danez a ratificat Constituţia din Noiembrie care, violând Protocolul de la Londra din 1851, statua integrarea Ducatului Schleswig într-un stat danez unificat (Helstat), o atitudine vehement contestată de majoritatea populaţiei din sudul şi centrul ducatului care se simţeu germani şi vorbeau germana. Imediat a izbucnit revolta – Federaţia Germană, la 7 decembrie 1863, a declarat Constituţia Daneză ca încălcând Protocolul de la Londra. Guvernul danez a ordonat trupelor să evacueze regiunea Holstein (12 decembrie 1863), iar Prinţul Frederick de Augustenburg şi-a arogat titlul de Duce de Schleswig-Holstein. Prusia şi Austria, conform protocolului, au refuzat să-i recunoască succesiunea, dar Federaţia Germană a făcut-o.
Anglia şi Suedia, semnatare ale protocolului de la Londra, au rămas neutre, după ce acesta a fost încălcat de Danemarca. Cu toate acestea, mai mulţi voluntari scandinavi au luptat de partea daneză.
Războiul a început la 1 februarie 1864 după ce aliaţii au trecut graniţa în Schleswig sub comanda feldmareşalului Baron Gablenz.
Danezii plănuiau să apere celebrul Danewerk, dar au renunţat deoarece nu erau cazemate, iar frontul nu putea fi menţinut. Armata daneză (40.000 de soldaţi) s-a retras spre Flensburg, era prea mică contra forţelor austro-prusace. În bătălia de la Helgoland (9 mai 1864) , navele daneze au repurtat victoria împotriva celor austriece, chiar dacă nu a fost scufundat niciun vas. Între timp, infanteria daneză a fost înfrântă de forţele prusace în celebra bătălie de la Dybbøl (18 aprilie 1864) (foto: Vilhelm Rosenstand, Lupta de la Dybbøl – 1894), toată Jytlanda fiind ocupată de trupele austro-prusace. La Dybbøl prusacii au avut 1201 morţi şi răniţi, iar danezii, 1669. La 29 aprilie, cetatea daneză de la Fredericia s-a predat.
Danemarca în 1864
La Londra s-au ţinut negocieri de pace din 25 aprilie până în 20 iunie, dar fără niciun rezultat. Germanii au ocupat Jytlanda şi insula Als (în iunie). Danezii au pierdut în Als 3.148 de soldaţi, prusacii doar 372. La 30 octombrie a fost semnat la Viena Tratatul de Pace, iar la 16 noiembrie 1864, trupele aliate austro-prusace s-au retras din Jytlanda.
În acest război armata daneză (40.000 soldaţi) au înfruntat 28.500 austrieci şi 43.500 prusaci. Danezii au pierdut 14.460 de oameni, dintre care 3.151 morţi. Prusacii au pierdut 3.536 de oameni, dintre care 1.048 morţi. Austriecii au pierdut 1.164 oameni.
Prin Tratatul de Pace de la Viena, semnat la 30 octombrie 1864, Danemarca a trebuit să cedeze Ducatele Holstein şi Lauenburg (localizate în interiorul Federaţiei Germane, cu populaţie germană) şi cea mai mare parte a Ducatului Schleswig, cu excepţia câtorva fâşii din nordul extrem. Marea majoritate a celor din Schleswig erau germani, dar exista o minoritate semnificativă daneză, în special în partea de nord a ducatului, şi o minoritate frisiană, care erau de partea danezilor.
Conform tratatului de pace, era planificat un plebiscit pentru viitor, în care populaţia să decidă opţiunea pentru Germania sau pentru Danemarca. Germanii nu au onorat niciodată această stipulare a tratatului. Plebiscitul a avut loc, dar după înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial – în 1920, un plebiscit în care Schleswigul de Nord a votat pentru Danemarca.
Danemarca 